Programul de Observare a Bebelușului - Model Tavistock – Londra – Marea Britanie
Un spațiu de reflecție pentru părinți, copii si psihologi
Ce este programul
O metodă de formare psihoterapia psihodinamică în care un student vizitează săptămânal (60 min) o familie, la domiciliu, din primele săptămâni de viață ale bebelușului până la varsta de 2 ani. Observarea este non‑intruzivă (fără sfaturi/intervenții/evaluari), iar notițele se redactează după vizită și se discută în seminariile saptamanale din cadrul programului coordonate de Dna. Tanja Nesic, doctor in psihologie, psiholog clinician, psihanalist.
Programul de observare a bebelușului a luat naștere la Tavistock Clinic din Londra, un centru recunoscut pentru tradiția sa în sprijinirea copiilor și familiilor. Programul a fost inițiat de psihanalista Esther Bick și a devenit de atunci parte din formarea terapeuților în multe țări din lume.
Pentru părinți, această experiență este adesea o surpriză plăcută. Mulți spun că prezența constantă i-a ajutat să își observe mai bine copilul, să recunoască mai clar micile lui semnale și să dobândească mai multă încredere în rolul lor de părinți.
Astfel, programul aduce împreună două lumi: familia, care oferă încredere și acces la universul ei, și viitorii terapeuți, care primesc o experiență unică de învățare.
Pentru familii, este o ocazie simplă și caldă de a fi însoțite discret în această perioadă intensă și plină de transformări.
Pentru familii: la ce să va așteptati
- Ritm blând: o vizită pe săptămână, 60 min, în aceeași zi/oră pe cât posibil. Voi vă urmați rutina; observatorul nu inițiază interacțiuni, dar răspunde politicos dacă e abordat. Fără filmări/înregistrări.
- Fără evaluare, fără „sfaturi pe loc”: rolul observatorului este prezență atentă;
- Încredere și confidențialitate: consimțământ informat (revocabil oricând), anonimizare, prioritatea interesului superior al copilului, respect pentru diversitate. Participarea este voluntară și fără costuri pentru familie.
- Beneficii tipice: prezență calmă în tranziția la parentalitate, ocazia de a observa mai fin semnalele bebelușului; accent pe persoana copilului, nu pe etichete sau obiective formale.
„Când am înțeles că nu trebuie «să performăm», ci doar să fim noi insine, am putut spune DA.” — Părinte
Pentru studenți: ce anume invata si modalitati de formare
- O privire clinica: capacitate de observație fină și gândire clinică in manieră experiențială; înțelegerea dinamicilor părinte – bebeluș în viața reală.
- Etica prezenței: tolerarea incertitudinii și a emoțiilor (plâns, frustrare) fără a acționa impulsiv — bază pentru lucrul psihoterapeutic.
- Integrarea teoriei: „teoriile prind viață” (atașament, comunicare timpurie, limite), crescând convingerea profesională și empatia pentru ceea ce vine din perioada pre‑verbala
Pentru instituții (parteneri)
- Ce se solicită: informarea familiilor (afiș/anunț), facilitarea contactului inițial familie ↔ student.
- Ce NU se solicită: date clinice ale familiei; supervizare/monitorizare din partea instituției; resurse financiare.
- Timp minim implicat.
- Impact local: cultură a observației perinatale; legături maternitate–comunitate–psihologie; reducerea stigmei; posibilitatea de workshopuri/rapoarte anonime.
Cum funcționează (pe scurt)
- Selecția familiei – prin parteneri (maternități, moașe, clinici) și consimțământ informat.
- Calendar – 1 vizită/săptămână, 60 min, pe 24 luni.
- Cadru – la domiciliu; non‑intervenț
- Notare & Seminar – notițe după sesiune; discuție săptămânală cu supervizare; anonimizare strictă.
- Limite – fără înregistrări audio‑video; fără sfaturi în timpul vizitei.
Etape
- Contact (familie sau student)
- Întâlnire de informare și consimțământ
- Potrivire student–familie
- Start observații
Întrebări frecvente (FAQ)
Este terapie?
Nu. Este formare și cercetare observațională; nu se dau sfaturi/interpretări în sesiune.
Dacă vrem să oprim?
Participarea se oprește imediat, fără consecințe.
Ce se întâmplă cu notițele observatorului?
Sunt anonimizate, folosite exclusiv educațional și păstrate conform regulilor instituției de formare.
Primește instituția rapoarte despre familii?
Nu. Se pot oferi doar sinteze agregate, anonimizate la nivel comunitar.
Mărturii (fragmente traduse din interviuri)
Alături de un bebeluș: mărturii din 2 ani de observație
Fragmente traduse din interviuri cu familii și observatori (anonimizate)
1) Începutul – încredere și curaj
“Când am văzut anunțul, m-am gândit: «Știu ce e și pot să o fac»… să le pot spune și altor părinți: «Fac și eu, e în regulă — nu e ciudat».” — Părinte
“Părinții se întrebau dacă pot avea încredere și erau îngrijorați să nu fie judecați, dar totul a fost in regula” — Părinte
„Când am înțeles că nu trebuie «să performăm», ci doar să fim, am putut spune DA.” — Părinte
2) În timpul vizitelor – un limbaj comun, fără a forța nimic
“Nu ții bebelușul în brațe; stai ușor în afara câmpului vizual. Dacă vine la tine, răspunzi politicos, dar nu inițiezi.” — Observator
“Mi-a luat câteva săptămâni să prind ideea: nu e ca atunci când ai un musafir. Doar îți vezi de rutină… și privești.” — Părinte
“Intensitatea emoțiilor — a fost un bun proces de învățare: să stai cu emoțiile.” — Observator
3) Finalul – cum încheiem cu grijă
“Este un final atipic: faci parte din viața lor și, totuși, nu. E greu de procesat.” — Observator
“Mă obișnuisem cu cineva interesat și foarte bun ascultător…” — Părinte
4) Ce rămâne – efecte pe termen lung
“Învățarea din experiență, nu doar din cărți… despre puterea relațiilor pentru sugar.” — Observator
“Am devenit observator al propriei familii; îmi ofer un «spațiu al treilea» ca să văd dinamica noastră.” — Observator
“Ne-a impulsionat să observăm dezvoltarea lui… îți dă ocazia să pui pauză și să reflectezi; devii participant(ă) mai activ(ă) în viața ta.” — Părinte
Notă: fragmente traduse din interviuri (studiu calitativ despre observația sugarului). Citatele sunt anonimizate și selectate pentru a ilustra onest ritmul, limitele prietenoase și beneficiile procesului pe 24 de luni. Pentru detalii sau parteneriate, vă rugăm să ne contactați.